Page: 3 : 2 : 1
Anacreontică
:
 Poèmes 2005-10-15 (7559 affiches)
Angelina
:
Poèmes 2005-10-15 (6445 affiches)
Armingenii
:
Poèmes 2005-10-15 (6268 affiches)
Atque nos!
:
Poèmes 2005-10-15 (8139 affiches)
Baladă
:
Poèmes 2009-01-21 (10899 affiches)
Balada albaneză
:
Poèmes 2008-11-03 (8088 affiches)
Biserica ruinată
:
Poèmes 2005-10-15 (9337 affiches)
Blăstăm de mamă
:
Poèmes 2005-10-15 (12400 affiches)
Blestemul trădării
:
Poèmes 2005-10-15 (6492 affiches)
Brâul Cosânzenii
:
Poèmes 2005-05-21 (5832 affiches)
Cântă pilotul
:
Poèmes 2005-10-15 (6430 affiches)
Cântec
: poezii pentru copii
Poèmes 2005-06-17 (93943 affiches)
Cântec
:
Poèmes 2005-10-15 (7044 affiches)
Cântec
:
Poèmes 2005-10-15 (8208 affiches)
Cântec (XXXI)
:
Poèmes 2005-06-18 (16876 affiches)
Cântec ostășesc
:
Poèmes 2005-10-15 (6759 affiches)
Cântecul cel vechi al Oltului
:
Poèmes 2005-10-15 (6451 affiches)
Cântecul Redutei
: din volumul „Cântece de vitejie”
Poèmes 2005-08-03 (12296 affiches)
Ceas-rău
:
Poèmes 2005-11-11 (6815 affiches)
Cetatea Neamțului
:
Poèmes 2005-09-06 (34477 affiches)
Chindia
:
Poèmes 2008-02-06 (5544 affiches)
Colindatorii
:
Poèmes 2002-12-28 (110098 affiches)
Cornul
: Baladă germană
Poèmes 2005-11-11 (6553 affiches)
Crăiasa zânelor
:
Poèmes 2005-04-28 (7054 affiches)
De profundis
:
Poèmes 2005-11-11 (6597 affiches)
Decebal cătră popor
:
Poèmes 2006-03-22 (9704 affiches)
Doina
:
Poèmes 2005-11-11 (21390 affiches)
Draga mamei
:
Poèmes 2005-11-11 (7704 affiches)
Dragoste învrăjbită
:
Poèmes 2005-11-11 (9912 affiches)
Dragostea păcurărească
:
Poèmes 2005-11-11 (6363 affiches)
Dunărea și Oltul
:
Poèmes 2005-11-11 (9570 affiches)
Dușmancele
:
Poèmes 2002-08-11 (40386 affiches)
El Zorab
:
Poèmes 2004-01-07 (134971 affiches)
Ex ossibus ultor!
:
Poèmes 2006-03-22 (8588 affiches)
Fatma
:
Poèmes 2002-06-15 (8236 affiches)
Filozofii și Plugarii
: (după o poveste poporală)
Poèmes 2005-08-06 (6728 affiches)
Fragment epic
:
Poèmes 2005-11-11 (6341 affiches)
Fulger
:
Poèmes 2005-11-11 (7419 affiches)
Golia ticălosul
:
Poèmes 2005-11-11 (6132 affiches)
Iarna pe ulita
: 1896 - Fire de tort
Poèmes 2003-11-26 (49820 affiches)
Ideal
:
Poèmes 2005-11-11 (11652 affiches)
Iedera
:
Poèmes 2008-02-06 (8860 affiches)
Imnul studenților
:
Poèmes 2006-04-05 (6279 affiches)
În miezul verii
:
Poèmes 2005-05-03 (22881 affiches)
Inima mamei
:
Poèmes 2002-10-21 (17783 affiches)
Ispita
:
Poèmes 2005-04-28 (8951 affiches)
La oglindă
:
Poèmes 2002-08-11 (19255 affiches)
Lordul John
:
Poèmes 2005-07-15 (35674 affiches)
Lupta vietii
:
Poèmes 2002-09-23 (11022 affiches)
Mama
:
Poèmes 2002-08-11 (12549 affiches)
Page: 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biographie George Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.
Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).
În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa.
În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).
|
Textes Recommandés
